In ultimii ani, auzim din ce in ce mai des vocile angajatorilor sau ale specialiştilor din domeniul resurselor umane care îşi manifestă preocuparea faţă de faptul ca se găsesc din ce în ce mai greu specialişti care să se potrivească atât cu poziţia respectivă, cât şi cu organizaţia în sine.

 În acelaşi timp oamenii care caută o schimbare în carieră, sau care sunt la început de drum profesional, nu pot găsi un loc de muncă corespunzător cerinţelor şi aspiraţiilor lor.

Ce se întâmplă de fapt? 

Tot mai mulţi angajaţi urmăresc să îşi perfecţioneze abilitatile, cunoştintele, să dobândeasca noi calificari, să se adapteze la cerinţele tot mai exigente ale angajatorilor lor şi să evolueze în aceeaşi companie.

Atragerea şi selecţia de specialişti şi manageri este din ce în ce mai dificilă. În acelaşi timp nu este mai puţin dificil găsirea unui loc de muncă. În ciuda faptului că se vorbeşte permanent de îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi insuficienţa unui tip sau altuia de specialişti, căutarea unui loc de muncă potrivit cu aspiratiile reprezintă încă o problemă de nerezolvat pentru mulţi oameni.

Cea mai frecventă greşeală a celor care caută un job este prezumţia de deficit de specialişti şi aşteptările irealist de mari. Specialiştii în resurse umane observă că tendinţa de bază pe piaţa muncii este pasivitatea celor care caută un loc de muncă.

Mulţi oameni consideră că este suficient să prezinte un CV bine scris şi să se prezinte la interviu. Majoritatea oamenilor nu reuşesc să se prezinte bine în procesul de selecţie, nu îşi demonstrează calificările, trăsăturile de personalitate, motivaţia şi -nu pe ultimul rând- o reprezentare clară privind propriile aptitudini. Din acest motiv deseori se întâmplă ca angajatorii şi candidaţii să nu comunice în acelaşi fel şi unele persoane poate potrivite pentru pozitia vacantă să fie „eliminate” încă din primele etape ale selecţiei.

Şi angajatorii fac greşeli în căutarea candidatului potrivit. Uneori se dau anunţuri ce îngreunează descifrarea clară a responsabilităţilor şi sarcinilor presupuse de postul respectiv şi nu permit întelegerea compatibilităţii cu cerintele respective.

Se întâmplă ca angajatorii să nu aibă create profile specifice posturilor, cuprinzând cerinţele postului şi mixul de trăsături „ideale” pe care ar trebui să le aibă ocupantul postului pentru a avea succes.  

Şi totuşi, ce înseamnă „candidatul ideal”?

 Răspunsul la această întrebare poate fi găsit în examinarea cunoştinţelor şi competenţelor angajaţilor care obţin cele mai bune performante. Care sunt oamenii din departament sau din organizaţie pe care aţi dori să îi „clonaţi”?

Ce vă place la aceşti oameni?

Care sunt acele calităţi, comportamente care din punctul dvs. de vedere îi fac să aibă succes? Ce îl face pe un anume angajat sa fie extraordinar?

Cu siguranţă răspunsurile la aceste întrebări pot completa profilul candidatului „ideal” pentru poziţia vacantă şi pot uşura considerabil procesul de selecţie.