Autocunoşterea sau cunoaşterea de sine se dezvoltă odată cu vârsta şi cu experienţele prin care trecem. Pe masură ce persoana avansează în vârstă, dobândeşte o capacitate mai mare şi mai acurată de a se cunoaşte pe sine. Totuşi, niciodată nu vom putea afirma că ne cunoaştem pe noi înşine în totalitate; cunoaşterea de sine nu este un proces care se încheie odată cu adolescenţa sau tinereţea. Confruntarea cu evenimente diverse poate scoate la iveală dimensiuni noi ale personalităţii, care sunt deja consolidate, însa cu care intrăm în contact numai în anumite contexte.

Unul dintre aceste evenimente joacă un rol deosebit de important în cadrul procesului cunoaşterii de sine. Este vorba despre momentul alegerii carierei, care - afirmă specialiştii - poate fi asociat cu dobândirea identităţii profesionale, numai odată ce se realizează integrarea şi adaptarea iniţială la profesie. Există însă situaţii în care această adaptare este resimţită în plan afectiv ca un « şoc », datorat confruntării între realitate şi ideal, între investiţiile afective ale tânărului în activitatea profesională şi fedback-ul primit din partea angajatorului.

Aşteptările pe care tinerii le au faţă de primul loc de muncă variază în funcţie de motivaţiile profesionale ale acestora, care devin în prezent din ce în ce mai concentrate în jurul nevoii de statut şi de securitate financiară, pe care psihologii le includ în categoria motivaţiilor « de igienă».

La polul opus acestui tip de motivaţii se află aşa-numitele « motivaţii intrinseci », care au ca sursă dorinţele, nevoile, şi trebuinţele proprii fiecăruia dintre noi, cu care din păcate intrăm prea puţin în contact, riscând a ne « înstrăina » treptat de sine, şi a ne crea o falsă identitate socială şi profesională.

Să alegi o profesie care nu se potriveşte cu ceea ce eşti şi cu adevăratele tale dorinţe este ca şi cum te-ai privi într-o oglindă care deformează imaginea. Însa este posibil ca într-o zi aceasta să se spargă şi să fie nevoie să cumperi o alta nouă. Uitându-te în ea, vei putea fie să constaţi că nu este nici o diferenţa, fie că există discrepanţe între imaginea veche şi cea nouă, această experienţă având în unele cazuri efecte pozitive sau negative în planul imaginii de sine, şi deci, al cunoaşterii de sine.

Acelaşi lucru se poate întâmpla şi în cazul raportului dintre motivaţiile tale profesionale şi actualul sau viitorul loc de muncă. Este posibil ca, neavând o posibilitate de reflectare corectă a acestor interese privind cariera, să constaţi cu uimire că poţi schimba numeroase profesii, fără a ajunge în final la o cunoaştere de sine cât mai completă, adică fără a îţi consolida o identitate de muncă.

Ce putem însă face pentru a nu ajunge în asemenea situaţii, care ar putea naşte stări de anxietate, îndoială faţă de sine şi chiar faţă de ceilalţi ? Dacă răspunsul care îţi vine cel mai uşor în minte este « să ne cumpărăm o oglindă bună » înseamnă că eşti una dintre persoanele care doreşte să intre în contact cu propriile motivaţii referitoare la alegerea carierei.

Şi este bine să ştii că poţi avea surprize plăcute sau neplăcute când te vei vedea aşa cum eşti cu adevărat în context profesional...sau poţi să constaţi că eşti neschimbat, ceea ce înseamnă că ai atins un nivel optim al cunoaşterii de sine.

de Loredana Vladareanu